Ce contine salamul si cat de nociv poate fi pentru otganism
Sfaturi pentru a nu fi vizitat de Sobolanul cenusiu
20/10/2018
Lemnul de foioase: posibilitati de utilizare
23/10/2018
Salamul au ajuns să fie printre cele mai nocive alimente, şi din păcate, din ce în ce mai mulţi români le cumpără pentru că sunt ieftine şi săţioase.
Ce contine salamul si cat de nociv poate fi pentru organism
In majoritatea mezelurilor, găseşti mari cantităţi de grăsime. Grăsime multă, şorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngraşă şi cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca şi când i-ai da toată ziua grăsime şi şorici.
Peste 90% dintre salamurile feliate conţin aditivi cancerigeni şi prea multă sare, periculoasă pentru sănătate!
„Salamurile feliate figurează pe lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor de către Ministerul Sănătăţii din România, deoarece au un conţinut de grăsimi saturate mai mare de 5g per 100g produs şi un conţinut de sare mai mare de 1,5g per 100g produs. Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi unii aditivi alimentari cu risc carcinogen, salamul feliat nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia”, declară dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.
Aditivi periculoşi în salam – mezeluri
În cele 51 de produse analizate s-au identificat 26 de aditivi alimentari și alte substanțe, după cum urmează:
- eritorbat de sodiu,
- acid citric,
- glucono-delta-lactona,
- dioxid de siliciu,
- gumă konjac,
- gumă xantan,
- gumă guar,
- esteri glicerici,
- aromatizant,
- trifosfat pentasodic,
- citrat trisodic,
- ribonucleotide disodice,
- cargenan,
- carmin,
- arome,
- monoglutamat de sodiu,
- nitrit de sodiu,
- nitrat de potasiu,
- acetat de sodiu,
- tartrat de sodiu,
- lactat de calciu,
- acid folic,
- difosfaţi de sodiu,
- trifosfaţi de sodiu,
- polifosfaţi de sodiu,
- acid ascorbic,
- ascorbat de sodiu,
- aromă de fum,
- acid izoascorbic
In cele 51 de produse analizate de APC s-au identificat 26 aditivi alimentari si alte substante, cele mai periculoase fiind caragenanul, carminul, monoglutamatul de sodiu si nitriti de sodiu si de potasiu.
De ce este important să citim eticheta când cumpărăm un salam
Astfel, 63% dintre salamurile feliate sunt colorate cu carmin/coşenilă, colorant care nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, eruptii cutanate şi distruge vitamina B12.
La 22% dintre salamurile feliate s-a folosit caragenanul (E407), un gelifiant care, potrivit unor studii, ar prezenta riscuri cancerigene. In UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluşi din motive de precauţie.
La 96% dintre salamurile feliate s-a folosit nitritul de sodiu în clitate de conservant, multe studii confirmate şi de OMS avertizând că nitriţii sunt cei care creează potenţialul cancerigen al mezelurilor.
La 35% dintre salamurile feliate s-a folosit monoglutamatul de sodiu ca intensificator de gust şi aromă. Acesta provoacă reactii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.
Ce riscăm dacă mâncăm grăsimi saturate în exces?
Mezelurile sunt bogate în grăsimi saturate, iar consumul în exces al acestora reprezintă primul pas către bolile cronice serioase, de la ficatul gras la diabet, hipertensiune arterială şi chiar cancer. Studiile moderne pentru longevitate au demonstrat că persoanele care consumă excesiv grăsimi saturate au o speranţă de viaţă redusă.
Grăsimile din salamuri sunt grăsimi saturate. Din punct de vedere nutriţional o dietă echilibrată trebuie să conţină sub 10% grasimi saturate din totalul zilnic de calorii. Se pare că excesul de grăsimi saturate are efect negativ asupra creierului prin păcălirea receptorilor de saţietate, având ca şi consecinţă dereglarea consumurilor alimentare (persoana mănâncă mai mult) Un consum mare de grăsimi saturate poate duce la obezitate şi poate creşte riscul de cancer de colon, rect, sân şi intestin subtire.
Foto: Sebastian Radu
